Creativi si dornici de a se afirma, patinatorii au inventat “sariturile”:

·   1882 Axel (cu o rotatie si jumatate), norvegianul Axel Paulsen, la Viena;

·   1909 Salchow- suedezul Ulrich Salchow, la Stockholm;

·   1910 Ritberger- germanul Werner Rittberger, la Berlin;

·   1913 Lutz- austriacul Alois Lutz, la Engelman;

·   1925 Dublu Salchow- suedezul Gillis Grasfström;

·   1944 Dublu Lutz- americanul Richard Button, in SUA;

·   1962 Triplu Lutz- americanul Donald Jackson, la Praga;

·   1978 Triplu Axel- canadianul Very Taylor, la CM de la Otawa;

·   1986 Quadruplu Toe Loop- cehul Josef Sabovcik, la CE de la Copenhaga; performanta i-a fost contestata, saritura fiind considerata imperfect realizata (gheata atinsa cu piciorul liber, la aterizare);

·   1988 Quadruplu Toe Loop perfect- canadianul Kurt Browning, la CM de la Budapesta.

Dupa 1910, in Romania, patinajul a atras tot mai multi adepti. Treptat, mai multe stiri despre serbari pe gheata pot fi citite in ziarele vremii. Dintre patinatori s-a remarcat Andrei Somodi, care s-a antrenat si la Berlin, alaturi de marii campioni, ca faimosul Rittberger. In “Gazeta Transilvania” (martie 1913), a aparut  articolul “O patinatoare distinsa, romana: ... Din Viena ni se scrie ca la mitingul de patinaj, a obtinut primul premiu domnisoara Miti de Lemeny din Brasov...”. Maria Pop a fost campioana Romaniei multi ani, iar locul ei a fost luat chiar de fiica acesteia Romica Pop. La 1 decembrie 1912, anul infiintarii “Federatiei Societatilor Sportive din Romania”, a fost infiintata si o “Comisie a sporturilor de iarna”. Anul 1922 marcheaza organizarea in Bucuresti a primului concurs a “Cercului atletic bucurestean”, si infiintarea primei “Comsii de patinaj” care a fost de fapt prima Federatie. In anul 1923 a fost organizat un “bal mascat pe gheata”, patinajul fiin practicat in localitatile: Sibiu, Targu Mures, Cluj, Arad, Lupeni si Petrosani. In 1924 se organizeaza CR, in localitatile: Bucuresti, Brasov si Cluj, iar CN – prima editie – la Bucuresti. La individual, a existat doar un singur reprezentant, E. Hirsh, la perechi a castigat “cuplul Vincent” din Cluj, iar la proba de vals, un cuplu din Brasov Leman si Navrea. S-au organizat concursuri de viteza si fond. In anul 1925, Clujul devine centrul de activitate al patinajului. In 1926 erau putini patinatori in capitala.

In 1927 “Comisia sporturilor de iarna” se transforma in “Comisia pentru sporturile pe gheata”, iar in 1931 in “Federatia sporturilor de iarna”.  In 1927, CR se organizeaza la Bucuresti, Targu Mures si Cluj, iar CN de viteza, de fond si de figuri s-a desfasurat la Cluj. La CN din 1928 participarea  a fost redusa, prezenti fiind doar cativa concurenti din Cluj, Bucuresti si Brasov. In 1931 campionii la patinaj artistic au fost: Adalbert Horosz(Cluj), Maria Pop(Brasov) si perechea Manouschek – Beke (Cluj). In 1932 s-a remarcat o revigorare a activitatii si un mai bogat sezon competitional. Campionatele regionale s-au desfasurat la Cluj, Bucuresti, Timisoara iar CN s-a desfasurat la Cluj. Au mai fost CN, CR si locale in anii 1933-1938. In 1939 s-a participat la CE de patinaj artistic de la Zakopane, unde perechile Gubert- Heurchert si Moldovan-Fieraru au ocupat locurile VIII si respectiv IX, iar la CE (Budapesta), pentru probe individuale, M.Bindea a ocupat locul X. In 1940 se desfiinteaza patinoarul artificial “Otetelesteanu” din Bucuresti, iar CN se vor organiza, ca de obicei la Cluj. In perioada 1941-1943, activitatea este redusa. Dupa 1945 se fac eforturi pentru redresarea patinajului artistic. Va creste numarul competitiilor organizate in diverse orase: Bucuresti, Cluj, Brasov, Targu Mures, etc. In 1951-1952 se patineaza la Poiana Brasov si Miercurea Ciuc. In 1952 au fost organizate JMU de iarna la Poiana Brasov, participand mari patinatori ai timpului. In 1956 au fost organizate 4 centre de copii conduse de: Roman Turusanco, la Brasov, Bela Horosz, la Miercurea Ciuc, Ludovik Beke, la Cluj si Mauriciu Kahane, la Bucuresti.

In anii 1949-1972, campionii tarii au fost: Ecaterina Pusztai(1949, 1952, 1954); Mariana Paltan(1955, 1959); Cristaina Patraulea(1960, 1962); Elena Mois(1963, 1964, 1971); Radu Ionian(1960, 1961, 1963, 1964); Marcel Comanici(1965, 1966; Mihai Stoenescu(1967); Gyorgy Fazekas(1969, 1972) . In 1961, CN de patinaj artistic la junioare a fost castigat de Elena Mois, iar la juniori de Nicolae Bellu. In 1965, In Bucuresti s-a construit patinoarul Floreasca, folosit atat pentru agrement cat si pentru competitii viitorilor patinatori: Elena Stanciu, Octavian Goga, Lucian Cozu, Doina Mitricica, Anca Tanase, Eugen Taujan. Din zona Brasovului s-au remarcat Dezideriu Czeisner si Mariana Ciubuca.

Federatia face posibila participarea cat mai multor patinatori la intalniri internationale.